Name. The name "Târgoviște" is a Slavic name which the city acquired in the Middle Ages. It is derived from the Old Bulgarian word for marketplace. Înainte de a lua din nou avionul spre New York, Aurora Cornu m-a primit la Paris, în apartamentul său de lângă Pont de l’Alma, care are desenat, în peretele. Foreword Where on earth have all those years gone? It feels like only yesterday that In Your Pocket turned up in Romania, wet behind the ears with dreams of dropping. Specialistul în nutriţie Mira Ilic, doctor în cadrul Cleveland Clinic Foundation din SUA, subliniază faptul că mercurul rămâne în corp mai mult de un an, prin.

Aurora Cornu, prima soţie a scriitorului Marin Preda: „Până la Marin nici n- am băgat de seamă că aş fi frumoasă“Înainte de a lua din nou avionul spre New York, Aurora Cornu m- a primit la Paris, în apartamentul său de lângă Pont de l’Alma, care are desenat, în peretele plin cu cărţi, nişte vitralii de catedrală. M- am dus la întâlnire cu un buchet de anemone. Citisem că fiul lui Arghezi, fotograful Eli Lotar, prietenul care a luat- o în grijă când a ajuns la Paris în 1. O legendă, ca nenumărate altele. Pervazul ferestrei din salon, de la care aproape că se vede Sena, era însă ocupat de un buchet de lalele, spectaculos: fanate, florile încremeniseră într- o eleganţă surprinzătoare.

Aurora Cornu mi- a preparat cafea, mi- a oferit prăjituri şi mi- a pregătit teribila ei fotografie de la 1. Bucureştilor din anii 1. Aurel Bauh. „Aveam o privire de uraniu“, se autodefineşte frumoasa scriitoare care se miră cum de „Marin“ a avut curajul s- o ia de nevastă, pentru patru ani, în 1. Mi- a mai pregătit cărţile ei, în franceză şi în română, romanul „Fugue roumaine vers le point C“, volumele de versuri republicate la editura Vinea şi „Marin Preda, Scrisori către Aurora“.

Citind- o pe Aurora Cornu, îţi dai seama că materia cărţilor sale este circulară, precum nisipul care trece la nesfârşit dintr- o jumătate de clepsidră în cealaltă jumătate. Ascultând- o pe Aurora Cornu, realizezi că amintirile ei au trecut demult în cărţi, şi că tot ce scrie în cărţi i- a devenit amintire. Anemonele nu mai sunt azi chiar atât de scumpe la Paris, dar amintirile de patrimoniu ale Aurorei Cornu, rostite cu o surprinzătoare detaşare de propriul destin, sunt şi fără preţ, şi fără dată de expirare. Precum buchetul de lalele de la cel mai recent admirator al Aurorei Cornu, la Paris. „Weekend Adevărul“: De când aţi plecat din România, în anii 1. Paris – New York, New York – Paris. O linie a vieţii?

Aurora Cornu:  Merita să bat coclaurile lumii? Dacă m- ai întreba ce imagine aş lua cu mine pe lumea ailaltă, aş spune: o fată, pe o pătură, sub un nuc, cu o carte în mână. La New York sunt câţiva scriitori foarte buni – Mircea Săndulescu, Mirela Roznoveanu – cu care discutam despre asta: dacă mâine cineva ţi- ar da Premiul Nobel, crezi tu că Premiul Nobel îţi dă plăcerea pe care ţi- a dat- o momentul când ţi- ai văzut prima oară numele publicat într- un ziar? Când v- aţi văzut prima oară numele într- un ziar? La 1. 4 ani. Eu am crezut întotdeauna că eu când spun o vorbă, lumea mă crede, dar n- am încredere în lume, deci am semnat întâi Aurora Chiţu Cornu, ca să se ştie că eu sunt aceea care apare în ziar. De- acasă mă chema Chiţu- Burghiu, însă eu voiam să semnez Aurora Cornu. Am pus şi Chiţu, ca nu cumva colegele mele să nu ştie că eu sunt. Eraţi orgolioasă la 1. Eu sunt megalomană, nu orgolioasă.

Megalomania de sat e mai periculoasă decât cea de oraş. Toţi colegii mei sunt mai mult sau mai puţin megalomani. Poeţii nu- s modeşti şi modeştii nu- s poeţi.

Megalomania de sat înseamnă că între tine şi Dumnezeu nu e nimeni. Nici măcar popa. Eu am făcut o biserică, o mănăstire, dar asta nu modifică relaţia mea cu Dumnezeu, pe care o au şi evreii, şi ei discută direct cu Dumnezeu. Există o poveste cu un călugăr şi un cioban: călugă- rul vede un cioban care coboară la un râu şi, ca să treacă pe celălalt mal, îşi pune cojocul pe apă şi- i strigă lui Dumnezeu: „Doamne, să mă treci dincolo, că dacă nu, ai de- a face cu mine!“ Şi călugă- rul îl opreşte: „aşa vorbeşti tu cu Dumnezeu?“. Dar cum?“ „Trebuie să I te rogi.“ Ciobanul se roagă, pune cojocul pe apă şi se scufundă cu el.. Asta e: fiecare are discuţia lui proprie cu Dumnezeu. Plăcerea mea este să plec şi să ajung în centru.

Dar nu mai sunt centre. Poetă şi actriţăNumele: Aurora Cornu. Data şi locul naşterii: 6 decembrie 1. Proviţa de Jos, Prahova. Cariera. - A început să scrie versuri de la 1. Figurează în „L’Histoire des Littératures Etrangères“ (colecţia la Pléiade). Marin Preda. - În 1.

Issuu is a digital publishing platform that makes it simple to publish magazines, catalogs, newspapers, books, and more online. Easily share your publications and get. Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Iașiul a fost capitala Moldovei. Watch The Drowning Online Free HD. Directed by Doru Nastase. With Stefan Sileanu, Ernest Maftei, Emanoil Petrut, Teofil Vâlcu. Vlad Tepes, otherwise known as Vlad the Impaler and Dracula, fights the. Dacii (The Dacians) is a 1967 historical drama film about the run up to Domitian's Dacian War, which was fought between the Roman empire and the Dacians in AD 87-88.

Paris. - Între 1. Monicăi Lovinescu, de la Europa Liberă.- În 1. Eric Rohmer, „Le Genou de Claire“, nominalizat la Globurile de Aur. Londra, produce şi pune în scenă „Bilocation“, film premiat la Psychic Film Festival New York- Montreal. - Între timp se căsătorise cu Aurel Cornea, inginer de sunet la televiziunea franceză. Soţul său a fost luat ostatic în Liban (1. A publicat: „Romanian Fugue in C Sharp“, 2.

Fugă spre centru“, editura Albatros, 2. Castel pentru o persoană“, poeme, editura Albatros 2. Marin Preda, „Scrisori către Aurora“, Editura Albatros, 2.

Vinea două volume de versuri: „Noaptea despărţirilor“ şi „La nuit des abandonnées“ iar în 2. Zece scurte povestiri“. A fondat Mănăstirea de la Cornu. Locuieşte în: Paris şi New York.

Aţi început acolo, în satul unde v- aţi născut, discuţia cu Dumnezeu? Nu, deloc. Eu am fost marxist- leninistă.

Pe la 1. 1- 1. 2 ani am început să citesc lucruri de acest fel, eram oportunistă, voiam şi eu să trăiesc şi să ies din sat. Părinţii mei erau fraţi. Să vă explic. Eu am fost născută în Proviţa. Treceam peste o apă, încă un deal, coboram pe o terasă şi de- abia ajungeam la fratele tatălui. El m- a adoptat la 1 an. Sunt nişte superstiţii: când încep să le moară copiii, ţăranii fac nişte ceremonii. Dau vecinului peste gard copilul, ca să- l păzească de rele.

Pe de altă parte, patru fete fac, dintr- un ţăran bogat un ţăran sărac. Fratele tatei din Cornu n- avea copii, aşa că cei din Cornu au fost fericiţi să mă ţină. Cei din Proviţa, însă, când le- a ars grajdul, au zis că au dat copilul cu noroc cu tot. De ce? Am fugit de acasă de trei ori, am plecat de la Câmpina la Ploieşti, la şcoală, unde am devenit poetă şi jurnalistă. Probabil că din adopţie mi- au venit toate plecările. Nu ştiu unde să mai plec azi.

Marte nu e încă pentru noi. Plăcerea mea este să plec. Dar nu mai sunt centre, le- am văzut deja pe toate. Când am venit la Paris, să văd lumea, eram dispusă să mor pe Sena, de foame, de tuberculoză. Dar mi- am propus să nu mă servesc de alte lucruri – eram frumoasă – şi să nu fac lucruri nedemne de o poetă: să păzesc copii, să fac menajul, care e ceva curent în lumea occidentală, unde toată lumea face de toate. Dar eu eram dintr- un sat şi la ideea că în sat s- ar fi aflat despre mine..

Megalomania de oraş e mai modestă. Breban şi pe Tudor Eliad (n.

Româ- nia în 1. 94. Paris, autor în 1. Watch What We Did On Our Holiday Dailymotion. Les Enfants de Yalta“) şi Breban voia să cucerească Parisul. Tudor Eliad voia să pună în scenă o piesă, despre bărbatul meu de- al doilea, Aurel Cornea, inginer de sunet la televiziunea franceză, care a fost prizonier în Liban. Unde? Pe Broadway! De ce suneţi voi aşa de modeşti?“, leam spus. Să cucereşti Parisul?

Oricine îl are un sezon. Watch Bring It On: Fight To The Finish Online. Publici o carte bună şi sezonul următor te- a uitat toată lumea.“ S- au uitat la mine chiorâş, spunându- şi probabil: noroc că ea nu scrie.. Dar aţi scris poezie şi romanul „Fougue roumaine vers le point C“.. Da, dar nu şi în ochii lor. Parisul a fost la început o dezamăgire? Deloc. Eu am venit mai întâi la Bienala interna- ţională de poezie de la Knokke- le- Zoute, în 1.

Erau invitaţi 5. 00 de poeţi, oarecum de stânga, printre care vreo sută de francezi. Când am venit în Paris erau toţi în Saint Germain de Près. Publicasem deja poezie. Am avut vreo 3. 0 de articole în toate ziarele lumii. La Paris, apăruse „Istoria literaturilor străine“ în celebra colecţie Pléiade.

România avea 1. 4 pagini. Opt tineri scriitori care priveau spre Occident. Azi, am mai rămas trei, în viaţă: Manolescu, Blandiana şi cu mine. Eu, la Paris, am venit foarte bine îmbrăcată, de o croitoreasă franţuzoaică, rămasă în ţară după ce fusese croitoreasa reginei, Madame Agniesse. Avea 8. 0 de ani şi primea rochii din Paris pe care căuta să le vândă în România.

Eu fusesem măritată cu Marin (n. Preda) patru ani şi Marin avea mulţi bani, publicase „Moromeţii“.

Mi le cumpăram singură, cu banii lui. Absurd: îmi cumpăram rochii de seară pe care le purtam doar pentru el. Prin portretele pe care le făceam poeţilor francezi voiam să le arăt românilor că n- au motive să- i invidieze.